Daiana heart Carol

Ar fi o gramada de scris, dar aveam notate doar trei idei si ma incearca o leneee…

Despre presiunea pshiholgica din relatia Daianei cu Carol, despre cum au imbatranit amandoi imens intr-un timp foarte scurt, chiar inainte sa se cunoasca…Cum “viata e greu” cand ai peste 35 de ani…
Despre cum Carol a crezut ca ar vrea sa isi imparta viata cu cineva dar de fapt are nevoie sa fie singur si de fapt Carol e casatorit cu altcineva, dar Daiana nu stie…
Despre Daiana care crede ca nu mai poate iubi si careia i-a secat imaginatia. Despre Daiana care nu stie ca il iubeste pe Carol. Daiana care il iubeste pe Carol.
Despre Daiana care a cunoscut un baiat mult mai tanar decat ea, foarte scurt si fugitiv, un baiat negru-negru, care dintr-o glumita s-a oferit sa o conduca acasa, cu masina, iar ea si-a dat seama ca…
Ca era in trening, avea parul rar si blond prins la spate cu un elastic de bani, era nemachiata, cu radacinile crescute, nepensata si dumnezeu mai stie ce…asa cum ii sta bine unei femei care are o relatie cu Carol, un barbat casatorit, desi ea nu stie asta…
Zic, Daiana si-a dat seama ca exista pe lumea asta, ea insasi exista si e o persoana, o persoana vie si pe care o observa si ceilalti, deoarece se misca printre ei…
Intr-o zi pe Daiana a invitat-o baiatul cel negru intr-o excursie (hah) si Daiana s-a intors din drum si nu s-a mai dus fiindca-l iubeste mult pe Carol.
Restul nu prea mai conteaza, zice ea. Asta e, cica.

Dame tranquilidad y te doy mi vida[...]Por que estas cansada de caminar tanto.

* dupa o idee de altcineva + o conversatie cu Daiana.